Încordări

În-cordarea este esenţială, de aceea m-am gîndit la o nouă formă de încordare. Nu sînt deloc original. Chestia asta o vedeţi la orice chitară archtop.

De fapt am avut următoarea problemă:

În urmă cu 10 ani Radu mi-a dat o chitară, pentru uz şi pentru cînt. Am avut un accident. Probabil cea mai tristă fază din căsnicia noastră (nu vreau să îmi aduc aminte deloc). Chitara s-a spart. S-a reparat, de fapt a fost reparată de un entuziast lutier amator din Oradea, domnul Zachari, dar avea mai multe probleme oricum. Cordarul se desface de pe faţă. Este o chitară spaniolă Admira cu multe probleme încă din construcţie. Imaginaţi-vă că este descentrată linia cordar, căluş, buton.

Este o Admira, dar asta este. O ţin din mai multe cauze şi vreau s-o mai ţin.

Am cumpărat o chitară Hohner pentru a o înlocui, dar nu m-am îndurat, mai ales că Hohnerul a trădat mult mai repede, după două luni de la cumpărare. Nici nu m-am obosit să mai merg cu garanţia înapoi de ciudă.

Am observat aceeaşi problemă. Chitară nou nouţă. Am cumpărat-o înainte de a redescoperi Reghinul. Şi de asta mă duc la Reghin. A costat tot cît un Cristal, dar Hohnerul, deşi are „mobila” faină, este placaj-placaj. Nu recomand nimănui Hohner din această cauză. Mai bine un Cristal (SM 10le) cumsecade.

Iată cum am rezolvat problema şi la Hohner.

Ce mi-a venit prin cap?

Am văzut chitările Archtop

barrykerrguitar

Am tot măsurat şi apoi am cumpărat un cordar de violă. Credeam că cel de violocel ţine mai bine, dar cel de violă este perfect, deşi nu este destul de lat.

La cordarul pe care l-am dedicat Admirei am făcut două găuri în plus, dar mi-a crăpat lemnul. Abanosul este foarte greu de prelucrat (tot de la Reghin l-am luat, sînt cele mai ieftine şi garantat abanos. Vezi accesoriile de vioară)

Recomandarea mea este să folosiţi doar cele patru găuri disponibile, fără să mai încercaţi să daţi găuri noi, dacă nu aveţi instrumentar profesionist de lucrat în lemn. Oricum, la aplicarea cordarului, scade tensiunea pe căluş şi grif.

Dacă nu, daţi la un profesionist sau faceţi cu profesionalism orificiile cu pricina.

Aşa ar trebui făcute:

tp_vn_violinist_e-large-for-guitar

Am folosit la Admira o coardă mi de chitară pentru tensionare, pentru a prinde cordarul de butonul de susţinere.

La Hohner am folosit cablul din dotare. Din păcate şi la Hohner am dat gaura prea mare la suportul de cordar şi a trebuit să modific. Din această pricină suportul migrează în faţă. Învăţătură de minte, dar acum ştiu cum se face.

Mare atenţie: dacă chitara nu are buton de suport curea (acestea se pot cumpăra de la orice magazin de muzică), cumpăraţi ceva de calitate şi atenţie la montaj. Daţi primul orificiu cu un burghiu pentru lemn, neapărat bughiu specializat (eu am dat cu burghiul de beton şi era şi strîmb), un burghiu de 2,5, apoi alegeţi holşuruburi de calitate, mai groase. Butonul trebuie aşezat mai spre faţă decît vedeţi butoanele fixate în mod normal, mai ales dacă doriţi să folosiţi ancorajul original din setul de cordar-violă.

Grijă mare la protejarea lacului chitarei. După cum vedeţi eu am pus nişte decupaje dintr-un carton cauciucat în punctul în care se îndoaie cablul peste colţ şi acolo unde corzile se sprijină pe faţă. Am verificat după prima încordare. Lacul este intact, dar cauciucul a fost afectat. Dacă găsiţi lemn de bună calitate pentru a pune sub corzi, acesta are rol de transmităţor de sunet şi efectul sonor este mai mare.

Dacă nu sînteţi atenţi produceţi nişte zgîrieturi oribile pe faţă.

Iată imaginile:

Care sînt avantajele?

1. Scade presiunea pe placa din faţă. Fiecare dintre corzi are o tracţiune de 3-6 kg dinspre griff şi dinspre căluş. Forţele de tracţiune sînt suportate de placa rezonatoare. Dacă vă uitaţi în lumină, la majoritatea chitărilor apar ondulări în spatele căluşului. Am văzut asta la chitări de 3000-5000 de euro. Dacă lemnul este moale sau este placaj, cu timpul nu va rezista şi se va pierde planeitatea, plus că vă poate crăpa şi lacul.

2. Apoi se distribuie sunetul pe o mai mare suprafaţă. Vibraţiile sînt preluate de cordar şi, prin atingerea cu faţa, chitara vibrează mai intens, aşa că şi dintr-un Hohner se scoate un pic de sunet. Sunetul este mai profund, mai dulce, fără bîzîituri. Puncul de intensitate maximă în producerea sunetului nu se modifică substanţial, pentru că încordarea se face tot pe căluşul iniţial, tot pe acolo trec corzile.

3. Estetic nu arată rău deloc. Dacă reuşiţi să faceţi rost de un element original de chitară Archtop cu 6 găuri şi mai lat, arată şi mai bine.

4. Corzile pot fi mutate mai uşor, dacă vreţi să faceţi economie, în sus şi în jos pentru a nu se toci într-un singur loc. Asta făceam pe vremea lui Ceauşescu cînd găseam greu corzi de chitară clasică. Oricum se prelungeşte timpul de utilizare a corzilor.

5. Nu mai trebuie să detensionaţi corzile după fiecare cîntat. Tocmai din pricina aceasta specialiştii recomandă detensionarea corzilor şi reacordarea la fiecare cîntat pentru insturmentele de valoare. Acum, dacă faceţi acestă operaţie, nu mai trebuie să reacordaţi chitara.

6. Puteţi renunţa oricînd la acest sistem şi să reveniţi la modalitae originală de încordare.

Martin face nişte corzi cu buton la capăt, la fel ca la corzile de metal. Acelea sînt cel mai uşor de montat. Aşa am pus pe Hohner.

Recomandarea mea?

Salvaţi viaţa chitarei!

Succes!

P.S. Pun pariu că unii s-au gîndit la „Uniune” cînd au citit titlul 🙂

Reclame

17 răspunsuri to “Încordări”

  1. Dan Popescu Says:

    Stimate domnule Marius David,

    Ma numesc Dan Popescu. Sunt chitarist de jazz. Amator, am cantat in cateva trupe ici si colo.

    Chitara de care vorbiti dvs. este folosita in primul rand in jazz si aici aveti dreptate, pentru ca in felul acesta modalitatea de emitere a sunetului este modificata, dar nu neaparat pentru un sustain prelungit, din contra, pentru obtinerea unui sustain mai scurt. Sunetul va fi mai profund, dar cu sustain mai scurt. Pentru jazz este excelent. Django Reinhardt apare intr-o fotografie cu un astfel de instrument. Muzica pe care o facea el se preta la o astfel de abordare a instrumentului.

    Solutia pe care o propuneti pare excelenta in masura in care butonul are o fixare buna si lemnul care sustine eclisele este destul de tare iar fixarea adanca, altfel va migra. Se pare ca la Hohner deja aveti aceasta problema. Dar, mai bine aceasta problema decat sa va plece fata cum mi s-a intamplat mie la o chitara Reghin.

    Sunt ateliere care fac la comanda chitare cu violine tail.

    Mie mi se pare ca Hohnerul arata mai bine pentru ca si tablatura este neagra si se armonizeaza culorile in linia gat-calus. Nu cred ca Admira este foarte reusita.

    Am uitat ceva: nu este un semn de defect valurirea fetei la chitari. Acesta este un comportament normal al lemnului moale care este pus cateodata pe fete (molid sau cedru). Chiar mai bine se comporta placajul.
    Daca vedeti o chitara suspect de neteda la fata s-ar putea sa aveti placaj. Mai nou, cu tehnologiile care sunt nici placajul nu suna rau deloc si este mult mai rezistent si mai usor de intretinut in timp.
    Fenderul vinde placaj si la chitari si la mandoline.

    Oricum, mult succes!

    PS. Am urmarit si video-urile puse. Asteptam si ceva Jazz 🙂

  2. Flautu fermecat Says:

    excelent articol
    ar merita pus pe un forum de chitaristi
    am vazut problema asta la mai multi colegi ai mei care au instrumente care necesita tensionarea corzilor dar aceasta rezolvare la chitari este excelenta.

    mai este o problema: deteriorarea gaurii de inserare la chitari si deteriorarea mecanismelor de strangere.
    La viori este dezastru cu cheile care sapa in capul viorii. Uneori se cere reconstruirea intregului cap daca cheile sint de abanos si capul este din lemn moale.

    Oricum, mii de multumiri pentru preocupari atat de vaste. Un subiect bun de sambata dimineata dupa atata politica 🙂

  3. Mircea Buzdugan Says:

    Fotografiile sunt foarte bine facute, mai ales cele cu close-up.

    Ce aparat ai folosit?
    Unele sunt chiar artistice, ma refer la a treia din primul rand unde se vede o alta chitara in spate si o orga, cred.

    Excelent!

  4. Marius David Says:

    Mircea, este Nikon amărît, o „săpunieră”. Nu mai am aparat semiprofesional, îmi lipseşte.
    Mulţumesc pentru aprecieri,

    Flautu, nu umblu pe forumuri, imi ajunge blogul. Mi se pare foarte grea orientarea pe forumuri.
    Da, aia este o problema, dar se fac cheile din lemn mai moale sau se rectifica gitul.

    Asa ziceam si eu cu subectul… 🙂

    Dan Popescu, consistent comentariu,
    bun venit aici.
    n-am observat chestia cu sustainul, poate la urechi foarte sensibile…
    daca imi aduc bine aminte instrumentul lui Django nu are tail, cel puţin in unele fotografii.

    este un cut away cu rozeta specifica,
    oricum Django merita un post separat.

    aici are un tail, dar din acelea de otel

    numai ca in al doilea video nu este Django… 🙂

    si aici este altcineva

    dar imitindu-l pe django,
    apoi toata tradiţia construirii chitarilor de tip gypsy urmează tail-ul.

    Se pare ca aceasta chitara a fost folosita cel mai mult de django, fara tail, dar are si o fotografie cu tail,
    aici
    http://www.jazz.com/music/2007/11/9/django-reinhardt-dinah

    uitati-va aici pentru tradiţia construirii.
    http://www.frets.com/FRETSPages/Gryphon/NewInstGallery/JazzGuitar/Dupont/MD50/md50.html
    http://www.free-scores.com/boutique/accessories_865_shop_999.htm
    http://www.melmusic.com/cshifflett/djangojazz.html
    http://www.reitzguitars.dk/Gypsy%20guitar.htm

    La Hohner, asa cum am spus, a fost greseala mea. Cu un buton bine pus, nici o problema. Nu apare chestiunea.

    Aveti dreptate cu culorile. MErge la git si tablatura de abanos.

    Da, am vazut Ramirez-uri, Rodriquez-uri şi altele vălurite, ştiu despre ce vorbitţi, alta este însă cînd şi în faţa căluşului se curbează spre interior, asta înseamnă că structura de rezistenţă din spate n-a fost bine făcută.

    Şi firmele mari au chitări nereuşite. Serii întregi.
    Fenderul s-a prostit, după părerea mea. Nu mai este ce a fost.

    Nu prea mă pricep la Jazz. Sînt un amărît de amator.

  5. Vasilis Says:

    chitara Hora se gaseste doar in Reghin? as vrea sa-mi achizitionez una si va rog sa-mi recomandati si un model, pentru un amator, insa sa fie de calitate medie. sa inteleg ca recomandati Cristal?

  6. guitarschizofrenic Says:

    acum daca tot mi am incalcat „promisiunea”… postez si aici!!!! referitor la chitarele lui Django, nu erau chitare archtop (desi in america a cantat pe un epiphone) ci chitare construite de selmer dupa designul lui Mario Maccaferri. acesta din urma era chitarist/lutier italian si este „inventatorul” acestui tip de chitara care a ajuns sa poarte numele de gypsy guitar, sau maccaferri guitar. au existat 4 modele de constructie primul clasic cu cordarul, structura interna (fanbracing) asemeni chitarelor clasice si bineinteles cu coarde de plastic. al doilea model cel cu soundhole ul in forma de D si 12 taste pe gat/corp asemeni chitarei clasice dar cu alta structura interna si coarde de metal. si al treilea model cu soundhole ul mic oval care este construit aproape la fel insa cu mici modificari. au mai existat si alte modele (roundhole si tenor guitar) insa aveau aceasi structura asemni celor de mai sus. chitarele sunt absolut „originale” adica nimic de genul asta nu a mai fost construit inainte de Maccaferri. nu sunt archtop deoarece „creasta” proeminenta de sub cordar (cordar moustache)nu este sculptata ci fata este indoita la cald si pusa intr o matrita curbata si structura interna este facuta dupa aceasta concavitate pentru a o mentine (asemeni clasicelor lui Torres insa curbate mult mai „serios”!). http://www.youtube.com/watch?v=-iJ7bs4mTUY o inregistare celebra cu django si grappeli. in clipuletul pe care l ati prezentat mai sus era stochelo rosenberg, continuatorul muzicii manouche si probabil cel mai bun chitarist de acest gen. inregistrarea este facuta demult si chitara pe care o vedeti acolo este o selmer maccaferri nr. de serie 504, a lui Django avea 503…. Ps. toate chitarele selmer maccaferri au cordar tailpiece in afara de modelul clasic pe care si Django a cantat la inceput.

  7. Vasilis Says:

    Multumesc. Ma intereseaza pentru chitara clasica. am fost in Oradea pe Republicii insa vanzatorii spuneau ca nu prea aduc Hora (sau nu primesc desi fac nenumarate cereri). Se pare ca le trimit la export si nu aprovizioneaza bine provincia.

  8. Marius David Says:

    Sau vor să vîndă Hohneru?
    Draga Vasilis, ia legătura cu domnul Hărăpescu la Hora, scrie pe adresa de pe site si iti trimit prin curier o chitara Cristal bună.
    Eu am încercat aşa şi curierul este cam 50 lei.
    Este mai puţin decît drumul pînă la REghin.

    Merită!

    Succes!

  9. guitarschizofrenic Says:

    nu am intentionat sa dau lamuriri! ma bucur ca am cu cine mai „vorbi” pe acesta tema frumoasa care este lutieria si blogul dumneavoastra este un loc numai bun de stat la asa discutuii! referitor la sunetul selmer maccaferri este intradevar un mister. ingustirea ecliselor este adevarat, da un ton mai „high” inalt subtire, rozeta sau soundhole ul nu as putea spune ca are de aface (si modelele D hole au cam acelasi sunet dar alta proectie). din cate am citit eu ideea lui Mario Maccaferri isi are radacinile in formarea lui ca lutier constructor de mandoline, in Italia sub tutelajul lui luigi mozzani. sunetul este foarte apropiat de „soundul” unei mandoline: sec, raspuns rapid exploziv si asa cum spunea si domnul Dan Popescu slab in sustain. asa s e explica si „creasta” de sub cordar (asemeni „cocoasei” mandolinelor napoletane, sau napolitane!). multumesc pentru link am vazut tot concertul odata pe mezzo! e un channel pe youtube mariomaccaferrirules cu o multime de lucruri interesante… e o idee geniala cu schimbul de iutuburi…numele nu pot sa mi l schimb, i am explicat domnului rasvancristian ca i l am demult si nu l folosesc pentru a ma ascunde. daca cineva vrea sa afle cine sunt poate sa mi scrie pe mail si i voi raspunde.

  10. guitarschizofrenic Says:

    da tenor guitar ul este cu patru corzi, pe siteul frets puteti vedea poze cu modelele maccaferri inclusiv tenorul. cred ca se numea eddie frieeman sau ceva de genul asta (dupa tipul care a inspiriat chitara). nu prea a avut succes, multe din ele au fost covertite la 6 coarde.

  11. Vasilis Says:

    Asa-i, au bagat faza cu Hohneru. 🙂

    Cand lucrati la calculator si nu numai va recomand un radio crestin cu multe piese instrumentale (inclusiv pentru chitara clasica).
    http://www.wordoftruthradio.com/listen.wax

  12. Gushteru' Says:

    Un articol interesant de citit in Romania Libera:

    http://www.romanialibera.ro/a151515/experiment-rl-concert-stradivarius-la-statia-de-metrou-piata-victoriei-video.html

  13. elisa Says:

    Fain experimentul cu violonistul Alexandru Tomescu la metrou
    si reactia pozitiva a publicului.
    Ce ziceti frate Marius de un experiment cu chitara la metrou?
    . 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: